Rugaciunea „Tatal nostru” un mister al Bibliei

6 02 2016

Mulți cunosc rugăciunea Tatăl nostru, deși puțini au observat în ea o neregulă. Rugăciunea începe astfel: „Tatăl nostru care ești în ceruri, sfințească-se numele tău…”. Cum adică „sfințească-se numele tău”? Nu este deja sfânt numele lui Dumnezeu, de ar trebui să se sfințească? Evanghelistul Luca spunea că da: „Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui”. Pentru creștini, numele lui Dumnezeu este sfânt prin definiție. Și atunci cum ar putea să se mai sfințească? Teologii au găsit imediat o rezolvare, susținând că ar trebui să înțelegem „preamărească-se numele tău”. Această interpretare nu face decât să încerce să ascundă o neregulă, deoarece nu are nicio acoperire. „Sfințească-se” înseamnă „să se sfințească”, nu „să se preamărească”. Iar noi înțelegem din această rugăciune că numele zeului nu e sfânt.

TatalNostru1O surpriză ne oferă și finalul: „Și nu ne duce pe noi în ispită…”. Dumnezeu ispitește? Conform fețelor bisericești, niciodată. Diavolul este cel care ispitește, nu Dumnezeu, Biblia chiar numindu-l „Ispititorul”.Epistola lui Iacov din Noul Testament spune clar: „Nimeni să nu zică, atunci când este ispitit: De la Dumnezeu sunt ispitit, pentru că Dumnezeu nu este ispitit de rele şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni”. Și atunci? De ce în rugăciune trebuie să-i cerem să nu ne ispitească? Teologii au găsit o interpretare și pentru această neregulă: de fapt noi îi cerem Domnului ca „harul Lui să ne ferească de ispitele care întrec puterile noastre”. Dar rugăciunea nu spune deloc așa ceva. „Nu ne duce pe noi în ispită” nu e aceeași mâncare de pește cu „Harul tău să ne ferească de ispite”! Prin urmare, Tatăl nostru susține că Dumnezeu ispitește, chiar dacă astfel contrazice alte afirmații biblice.

Rugăciunea îi este închinată unui dumnezeu fără nume sfânt, care ne duce în ispită. Nu cumva are alt destinatar? Este acest Tată Dumnezeul biblic? În Evanghelia lui Ioan, Isus a arătat destul de clar cum stau lucrurile: „Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru”. Diavol care, în mitologia ebraică, nu era un înger întemnițat aici, ci unul care se plimba adesea prin Cer, făcând parte chiar din curtea regală a lui Dumnezeu, unde avea un rol de procuror.

În Epistola a doua către Corinteni a Apostolului Pavel, Satan este numit „Dumnezeul veacului acestuia” (4:4), iar în Evanghelia după Ioan este „stăpânitorul lumii acesteia” (12:31) sau „stăpânitorul acestei lumi” (14:30, 16:11). În acest caz, e posibil ca Tatăl la care se roagă creștinii să nu fie cine cred ei, ci Satan?





Ce semnificatie are numele muntilor Carpati?

7 09 2015

Semnificația Carpaților este asemănătoare în mai multe scrieri vechi. Astfel în sumeriană KUR-PAT înseamnă Muntele Prinților și amintește că înainte de Potop, au domnit opt regi în cinci orașe, timp de 241200 de ani. Apoi tăblițele sumeriene spun că a sosit Potopul, după care la domnie au venit regii popoarelor din munți. În sanscrită KARPATA înseamnă Locul Guvernatorului iar în latină CARPE înseamnă Muntele Tău.

Ce semnificatie are numele muntilor Carpati

Mai mulți istorici români și străini consideră că muntele mistic, Caucaz, nu are nicio legătură cu actualul Caucaz, ci cu munții care se întindeau de la Porțile de Fier și până în zona Buzăului. Aici ar fi fost Prometeu înlănțuit de Zeus. Cunoscând toate aceste legende dar și fapte istorice putem înțelege valoarea spirituală a sfincșilor românești.

Energiile inteligente

În munții Bratocea, la capătul uneia dintre culmi se află o stâncă ciudată. Localnicii îi spun Faunul. Măsurile energetice efectuate aici au arătat un flux deosebit de energie. Bătrânii spun că însuși Zeus, rănit în lupta cu titanii s-ar fi adăpostit acolo, îngrijit fiind de un faun. Drept răsplată, Zeus, cu o mână de fulgere a sculptat această stâncă. Uneori sfinxul pare că a luat foc. Se spune că flăcările ascund comorile din interiorul stâncii.

Radiesteziștii afirmă că zona este încărcată energetic și că dacă nu ar fi controlată ar putea arde toată România pe o adâncime de doi metri.

Cercetătorul Pavel Codrescu a efectuat un experiment. A îngropat trei obiecte, unul de aur, altul din argint și un altul dintr-un aliaj. După un an de zile le-a dezgropat și a constatat că aurul nu pățise nimic, argintul căpătase culoarea verde iar aliajul se topise. În Topleț argintul a căpătat culoarea albastră iar în Bucegi roșu. Nu au putut fi explicate aceste anomalii.

Paznicul de seară

Această stâncă se află în apropierea cabanei Ciucaș. Persoanele care s-au apropiat de ea au avut stări de somnolență, furnicături.

descărcare

În 1992, Georgescu Aurel, specialist în mistică a susținut că are o hartă foarte veche a acestei zone și care prezintă că aici s-ar afla porți de trecere spre alte dimensiuni. El și alte șase persoane au dispărut misterios în această zonă.

Echipa venise în zonă să o cerceteze. Au purtat discuții cu călugărul Teofil, care locuia în zonă, explicându-i că au găsit în peșterile din zonă niște obiecte stranii din argint și că sunt foarte aproape să descopere acele porți către altă dimensiune. La scurt timp toată echipa a dispărut. Au mai fost și alte dispariții dar s-au pus pe seama urșilor sau a unor accidente. Nu au fost găsite probe că urșii au atacat sau că au fost accidente montane.

Spiritologii susțin că sub Sfinxul din Bucegi se găsesc comorile spirituale ale lumii. Ele nu au fost descoperite pentru că acest văl de energie este greu de penetrat. Tot ei susțin că aici sunt porți către civilizații decalate temporar.

Cercetătorul finlandez Frederik Hanunssen consideră că această zonă este leagănul spiritual al omenirii.

Pentru cei care sunt inițiați în mistică, cuvântul Akasha înseamnă memoria universală, cea care înmagazinează tot ce s-a întâmplat de-a lungul timpului. Se pare că toți sfincșii din lume sunt zone în care aceste arhive pot fi accesate. Aceste stânci ciudate acționează ca niște porți într-un program sofisticat în care acestea sunt lăsate deschise atunci când lucrurile nu merg cum trebuie.

Punct de reper pentru călătoriile spațiale

Toate fotografiile articolelor, daca nu este men?ionat altfel, în mod expres în cadrul articolului, apar?in Toprural.ro, respectiv site-ului partener www.ione.ro Utilizarea con?inutului site-ului este permis? numai în scop personal si necomercial, cu obligativitatea men?ion?rii sursei, la loc vizibil ?i in form? lizibil?, ?i a în?tiin??rii Toprural.ro respectiv a administratorilor site-ului în legatur? cu maniera în care sunt folosite elementele de con?inut. Sursa va fi trecut? în forma ?Sursa: www.toprural.ro?. Orice folosire a con?inutului site-ului in alte scopuri decât cele men?ionate mai sus se consider? violare a dreptului de autor ?i poate fi sanc?ionat? conform legisla?iei în vigoare, prin ac?ionare în instan?? de c?tre Toprural.ro.

toprural.ro

În Munții Călimani, în rezerva 12 Apostoli, în 1987, un student a descoperit un megalit straniu care reprezintă o figură bizară însoțită de simboluri solare. În apropiere se află o stâncă înaltă de 20 de metri care se numește Dochia. La baza ei există un izvor cu puteri curative. Se spune că cele mai multe OZN uri au fost văzute în acea zonă. Se susține că aici ar fi o gaură de vierme care ar scurta călătoriile în timp. Orice aparat cu baterii funcționează mult mai mult în acea zonă.

Cea mai importantă alcătuire stâncoasă de tip sfinx se află în Munții Retezat, unde nu mai puțin de șase formațiuni de tip antropomorf sunt dispuse pe un arc de cerc. Cei care analizează solul masivului vor constata asemănarea cu cel de pe Lună.

În Masivul Zăganu există un sfinx denumit Ciobănașul. Aici se aud niște voci ciudate în altă limbă. Energia emisă lângă sfincși a dus la crearea unei faune deosebite, vezi viperele de la Topleț dar și producerea unor fenomene naturale deosebite.

În zona Retezat – Godeanu se întâmplă foarte des accidente montane, fapt care i-a făcut pe turiști să evite această zonă.

sursa: yogaesoteric.ro





Si pentru Brasov ne iubim tara …

24 09 2014

Şi pentru Braşov ne iubim ţara! În cadrul celei mai frumoase campanii de turism din media românească, lansată de ”Adevărul”, ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”, facem o plimbare într-unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Europei.

Odată ajunşi la Braşov trebuie să intraţi la Biserica Neagră, simbolului oraşului şi cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei. Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale, ci şi prin faptul că aici se află cel mai mare clopot din România, un clopot din bronz care cântăreşte şase tone. La slujba din Biserica Neagră pot participa chiar şi 5.000 de persoane. Biserica Neagră de astăzi se înalţă pe locul unei biserici romanice mai vechi din secolul al XIII-lea.

Construcţia ei a început în anul 1383, când Braşovul se afla într-o perioadă de dezvoltare culturală şi economică puternică. Parohia braşoveană a primit hramul Sfintei Maria, fapt dovedit şi astăzi de fresca Mariei, aflată în hala porţii sudice. De-a lungul timpului biserica a fost afectată de mai multe cutremure, iar devastatorul incendiu în 21 aprilie 1689 a distrus-o aproape total. De atunci, ruina înnegrită de fum s-a numit Biserica Neagră. A fost nevoie de peste 50 de ani ca lăcaşul de cult să fie refăcut. Un bilet de intrare la Biserica Neagră costă 6 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii. Se organizează şi tururi speciale cu ghid, iar biletul este 8 lei. Obiectivul turistic se poate vizita între orele 10.00 şi 19.00, iar duminică între 12.00 şi 15.00. Luni este închis.si pentru brasov ne iubim tara

Casa Sfatului, cea mai vizitată clădire din Braşov

La doar o aruncatură de băţ se află Casa Sfatului, cea mai vizitată clădire din Braşov şi o fostă temută închisoare. Începutul unei construcţii pe locul Casei Sfatului este atestat în documente în data de 23 decembrie 1420, când s-a semnat un acord între Breasla Blănarilor şi Adunarea Districtului Ţării Bârsei. Conducerii oraşului i s-a îngăduit atunci să construiască deasupra magazinului de desfacere al blănarilor o cameră pentru „acordarea dreptăţii” şi pentru şedinţele sfatului orăşenesc. „Construcţia a fost completată şi de aceea, se pot observa astăzi stiluri diferite de arhitectură. În partea de jos se observă stilul gotic, iar la etaj stilul renascentist şi baroc. În secolul al XVI-lea turnul era străjuit de patru turnuleţe, semn că oraşul avea dreptul de a pronunţa sentinţe capitale, «Jus Gladi»”, a explicat Radu Ştefănescu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie.

În timp, Casei Sfatului i s-au adăugat noi încăperi, iar turnul a fost prevăzut cu un ceas cu cadrane pe toate cele patru laturi. Din turnul ei, trompeţii anunţau evenimentele importante ale urbei, tradiţie care astăzi a fost reluată. Turiştii pot vedea trompeţii în fiecare zi la ora 18.00, iar în weekend şi de la ora 12.00. Asupra Casei Sfatului s-au abătut de-a lungul vremii cutremure, trăsnete şi incendii, a suferit modificări, dar, mai ales, clădirea a supravieţuit dorinţei de demolare a conducătorilor de la începutul secolului XX. Un tur al clădirii poate oferi o imagine mai amplă asupra oraşului medieval, inclusiv al sălii de tortură din Evul Mediu.OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Ceasul din Casa Sfatului, reînviat

Cea mai îngustă stradă din Europa de Est O plimbare prin centrul oraşului trebuie să includă şi Strada Sforii, cea mai îngustă în Europa de Est. Puţini ştiu că strada Sforii are o istorie de câteva secole. A fost atestată documentar în secolul XVII şi reflectă tendinţele de urbanizare ale Braşovului medieval. Mult timp a fost folosită doar ca şi cale de acces de face legătura între străzile Porta Schei şi Cerbului. Marea reabilitare a venit în anul 2003. A fost schimbat pavajul şi s-au refăcut pereţii clădirilor.

Strada şi-a recăpătat farmecul de odinioară şi datorită felinarelor care arată exact ca cele de acum 100 de ani. Lămpaşele folosite acum au fost comandate după modelul celor existente la muzeu, singura diferenţă fiind aceea că azi nu mai funcţionează cu gaz. Strada are doar 83 cm lăţime.

Arena luptătorilor

Dacă nu aţi obosit, la doar o jumătate de oră de mers pe jos de centrul oraşului, puteţi descoperi Cetăţuia Braşovului, o construcţie în formă de stea care oferă o panoramă superbă asupra urbei. Iniţial, pe dealul Schlossberg, cel pe care azi se află construcţia, s-a ridicat, în anul 1524, un turn de veghe, din piatră şi cărămidă, în formă de potcoavă. Acesta avea trei niveluri, dotate cu ambrazuri la nivelurile inferioare şi guri de păcură la nivelul superior. Nucleul a fost completat în perioada următoare cu un bastion ce avea patru turnuri din lemn. În 1773 a funcţionat ca şi închisoare pentru prizonierii turci şi francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secţie pentru cei cu simptomele bolii.

Cetăţuia Braşovului a devenit obiectiv turistic din anul 1982, când a fost preluată de Aro Palace. Aici funcţionează acum un restaurant şi o terasă. Cetatea a fost refăcută de Primărie şi iluminată pe timp de noapte.

Muntele Tâmpa, un loc al legendelor

Dacă sunteţi pasionat de legend atunci Muntele Tâmpa este exact ce aveţi nevoie. Cele mai cunoscute legende sunt cele care vorbesc despre existenţa unui mare lac subteran sau despre existenţa unor tuneluri ce străpung muntele. Dacă existenţa lacului nu a fost dovedită, existenţa a 3-4 tuneluri săpate în munte este reală. Astăzi numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele. Astăzi muntele Tâmpa este un veritabil obiectiv turistic şi nu există vizitator care să nu facă o plimbare cu telecabina până în vârf.

De pe Tâmpa Braşovul se poate admira în toară splendoarea lui. Un drum cu telecabina costă 13 lei. Pe munte se poate ajunge şi pe jos, dar plimbarea poate fi una plină de peripeţii. Vă puteţi întâlni foarte uşor cu urşii. După o plimbare pe munte, puteţi merge pe aleea de după Ziduri, tot în centrul oraşului unde puteţi admira celebrele bastioase de apărare ale oraşului. Turnul Alb şi Turnul Negru au fost deschise pentru vizitare, iar un bilet de intrare costă 8 lei. Aveţi nevoie însă de puţină condiţie fizică pentru a urca cele 200 de trepte din piatră.Tampa-Brasov

Un regal culinar

O excursie la Braşov înseamnă şi turism culinar. Zeci de restaurante vă aşteaptă cu preparate tradiţionale. Celebre deja sunt Ceasu Rău şi Roata Norocului. Dacă ajungeţi la unul dintre ele nu rataţi ciorba de burtă, coastele cu sos sau tocăniţele gătite ca la mama acasă. Clătitele braşovene vă vor îndulci cu siguranţă ziua. O masă la Braşov costă în jur de 50 de lei de persoană. Şi dacă vreţi să rămâneţi peste noapte la Braşov, trebuie să ştiţi că o cameră la o pensiune costă 100 de lei, iar la unul dintre hoteluri din centru între 200 şi 400 de lei.

Poiana Braşov, o porţie bună de aer curat 

Poiana a fost din vechi timpuri destinaţia drumeţiilor şi a practicării sporturilor de iarnă. Localitatea este atestată documentar din 1427. Schiorii au urcat prima dată în Postăvarul în 1895, iar în 1906 în Poiană a avut loc primul concurs de schi. În 1951, la Poiana Braşov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Atunci a fost dat în folosinţă un modern hotel al sporturilor şi primul teleferic – Poiana-Postăvarul – pe o lungime de 2.150 metri.

Dacă iarna Poiana Braşov este destinaţia favorită a turiştilor deoarece are cele mai bune pârtii din ţară, vara staţiunea este un adevărat paradis al aerului curat de munte şi al drumeţiilor.   Cine ajunge în Poiana Braşov vara nu trebuie să rateze o excursie cu telecabina în Postăvalul, locul unde eşti deasupra lumii şi printre nori. Dacă ajungi în vârful masivului Postăvaru este imposibil să nu faci un mic popas la Cabana Postăvaru, cea mai veche din România. Aceasta este situată la o altitudine de aproximativ 1604 metri şi a fost construită în anul 1883 de membrii Asociatiei Carpatine Ardelene SKV (Siebenbürgische Karpaten Verein), care o administrează şi în prezent.

O călătorie cu telecabina costă 20 de lei. Încet, dar sigur, Cabana Postăvaru a deveni un simbol al staţiunii şi a rămas un loc de întâlnire al montaniarzilor şi al schiorilor. „Cei mai mulţi vin aici, pentru că se păstrează acest farmec de cabană. În special turiştii străini care ne trec pragul sunt cei mai impresionaţi de ce văd şi spun că s-au săturat de gresie şi de faianţă şi vor să vadă lemnul. Să aibă parte de ceva rustic”, ne-a mai destăinuit CorneliaTeuche, care a pus şi bazele unui mic muzeu în cabană, unde a strâns de la poze vechi cu clădirea şischiuri, până la costume tradiţionale săseşti care au 130 de ani vechime.

Călătorie în timp

De pe belvederea din faţa cabanei ai o panoramă impresionantă şi vezi unele dintre cele mai înalte puncte ale Munţilor Carpaţi, precum şi întreaga Ţară a Bârsei. Tot de aici poţi avea parte şi de un fenomen atmosferic deosebit, numit „marea alpină”: norii coboară, înconjurând piscul muntelui, iar cei ce privesc au impresia că sunt deasupra lumii. De o privelişte deosebită ai parte şi de pe geamul camerelor cabanei.

Subiect de roman

Chiar în anul inaugurarii cabanei, a trecut pe acolo scriitorul Mihail Sebastian care câţiva ani mai târziu a publicat romanul „Accidentul” a cărui acţiune se petrece în cea mai mare parte în zona cabanei. Împrejurimile, cabana, potecile, pârtiile şi atmosfera vremii sunt descrise cu multă exactitate şi farmec, iar numele SKV este menţionat în cuprinsul cărţii de zeci de ori. Peştera iluminată cu leduri Odată coborâţi de la înălţime este timpul pentru o schimbare de décor, la adâncime. Peştera Valea Cetăţii este locul ideal pentru acest lucru.poiana-brasov-iarna_0

Peştera a fost scoasă la lumină la finele anului 2010, fiind una dintre cele mai moderne din Sud Estul Europei. De la poteci speciale din fibră de sticlă, până la iluminat pe bază de led, prietenos cu mediul, modernele dotări fac din peşteră un obiectiv turistic echipat la standarde occidentale. Zeci de specialişti au lucrat la modernizarea peşterii, care a costat 100.000 de euro.

Aceasta face parte din Rezervaţia „Valea Cetăţii”, întinsă pe 18.000 de hectare. În anul 1949 peştera era închisă printr-un dop de argilă, care a fost corodat de apa acumulată  care a invadat Valea Cetăţii şi Râşnovul. De aceea, poiana din zonă se mai numeşte şi „Vârtejul Dracului”. Peştera are peste un kilometru, din care este amenajată o porţiune de 330 de metri, iar accesul se face pe nişte poteci speciale. Acestea sunt realizate din fibră de sticlă, un material care s-a folosit în trecut la construirea primelor avioane invizibile. Avantajul este că acest material nu îndepărtează biodiversitatea.

Prin sistemul special de iluminare, cu leduri, lilicecii nu sunt deranjaţi în peşteră, de aceea se spune că acest tip de lumină este prietenos mediului. Cei care doresc să viziteze peştera o pot face zilnic între orele 10.00 şi 18.00, preţul unui bilet fiind de 10 lei, respectiv 5 lei pentru copii, sau de 8 lei pentru grupurile organizate de adulţi şi 4 lei, pentru grupurile de copii. Accesul se face pe DN 1 E Poiana Braşov – Râşniov, aflându-se la aproximativ 5 km de staţiune. Şi după atâta plimbare oricui i se face foame. În Poiana Braşov aveţi de unde alege între preparate tradiţionale sau vânătoreşti.

O masă cu delicatese la restaurantele din staţiune costă în medie 100 de lei de persoane. Şi pentru că este păcat să petreceţi doar o zi în Poiannă vă puteţi caza la pensiune sau la hotel. O cameră costă între 150 şi 500 de lei. Sunt însă şi variante mai ieftine cum ar fi vilele situate între Poiana Braşov şi Râşnov unde o cameră costă 100 de lei pe noapte.

Citeste mai mult: adev.ro/mhl13m





Salvati Braila !

23 12 2013

” Orasul beneficiaza de o arhitectura veche ,unica in Romania ,expresie a bogatelor familii de greci care l-au umplut cu banci ,de negustori dibaci care l-au facut sa fie Bursa Europeana a granelor .Fatadele cladirilor in care a trait aceasta lume bogata stau acum triste si dezolante .In orice tara occidentala , o asemenea zestre arhitecturala ar fi insemnat aur. Edilii ar fi dat doritorilor spre locuire si modernizare toate aceste case vechi ,dar cu o singura obligatie , restaurarea aidoma a fatadei …Braila isi poate rata sansa de a deveni un astfel de obiectiv pe traseul Dunarii .”

Aceste cuvinte nu imi apartin . Sunt ale domnului Victor Simion ,expert in cadrul Centrului pentru Formare , Educatie Permanenta si Management in Domeniul Culturii de pe langa Ministerul Culturii si al Cultelor si au fost spuse in 2007 . Ce s-a intamplat de atunci ? Nimic …sau aproape nimic. Braila are acelasi aer dezolant ,de care lumea se fereste . Tinerii pleaca in continuare ,undeva unde poti face ceva si ” unde se misca lucrurile”.

Orasul imbatraneste ,oamenii se plafoneaza .Sunt mici insule de viata ( gen teatrul Maria Filotti ) .  In rest …ne raman doar fotografiile .

ADMINISTRATIA DOCURILOR

BAILE DIN LACU SARAT

BANCA NATIONALA

BISERICA LIPOVENEASCA

BISERICA SF PETRU

BRAILA-DIONESCU

BULEVARDUL CAROL I

BULEVARDUL CUZA 3

BULEVARDUL CUZA

BULEVARDUL SF. MARIA 1

calea calarasilor

CALEA GALATI

CALEA REGALA (VEST)

CALEA REGALA 2

CALEA REGALA- VEDERE

CALEA REGALA

CALEA VICTORIEI

CARTE POSTALA 1899

CARTE POSTALA 1900

CARTE POSTALA CALEA GALATI

CARTIERUL TIGANESC 1849

casa armatei si banca invatatorilor

CASA ING. BUDEANU

CASA VERONA

CASTEL

CASTELUL DE APA

CAZARMA DE PONTONIERI

CAZARMA GARZILOR COMUNALI

CAZARMA PONTONIERILOR2

CAZINO LACU SARAT

CEAS GRADINA PUBLICA

CEAS

CENTRUL PRINCIPAL

CETATEA BRAILEI 1826

CLUBUL REGAL

din nou strada regala

GRADINA ENGLEZA

GRADINA PUBLICA 2
GRADINA PUBLICA PAVILIONUL DE MUZICA

GRADINA PUBLICA

GRADINA PUBLICA-ALEEA PRINCIPALA





Ilustrate brailene : coltul dintre strada Regala si Bulevardul Cuza

9 12 2013

Este greu sa alegi o anumita cladire din Braila si sa spui ca a fost reprezentativa pentru istoria moderna si contemporana a acetui oras.Fiecarea are povestea ei plina de farmec si inseamna ceva . Sa luam ,de exemplu, colturile care flancheaza Bulevardul Al .Ioan Cuza cu strada Regala ( Mihai Eminescu ) ,locurile unde acum se afla Directia Primarie si fosta cladire a Sindicatului Invatamantului Braila si a Cinematografului Popular .

descărcare

Unde a fost Arena de Box  (acum tabula rasa ) ,dupa Primul Razboi Mondial se construise cinematrograful „Lux” ,proprietatea fratilor Oberman ,mari cherestegii.Era de departe cel mai mare cinematograf -802 locuri .Dupa cinematograful „Lux” descoperim magazinul de stofe „La Braileanul convenabil” al lui Singer si cel de stofe si matasuri al lui Lazarescu .La parterul hotelului Petersburg ,azi directie municipala , erau magazinele de coloniale Herscovici ,de sticlarie fina ,drogheria Simatu Macata ,coloniale/delicatese Vitaniotis si beraria Bulevard ,care ocupa si trotuarul .

Urma Bulevardul Cuza,cel atat de frumos descris de Vasile Bancila ,in scrisorile sale .

BULEVARDUL CUZA

Pe coltul opus hotelului Petersburg se afla cladirea Bancii Populare „Invatatorii braileni „,institutie cooperatista din Braila ,care cumparase imobilul de la Rudolf H. Muller ( propritar din 1919 ) ,cu suma de 2.500.000 lei in data de 5 octombrie 1935 .La data vanzarii ,imobilul avea urmatorii locatari : 

-cinematograful Trianon ( fost Popular ) ; Pandele Stanescu ,librarie ; Ion Stefanescu ,coafor ; Beniamin Silberman .din nou strada regala

Cumparatoarea ,Banca Populara „Invatatorii braileni ” ,mentiona in contractul de vanzare ca „Asociatia invatatorilor braileni ” va avea neconditionat sediul sau in imobilul cumparat ,avand si dreptul sa administreze caminul , biblioteca si clubul invatatorilor .

casa armatei si banca invatatorilor

Mostenitor de drept al imobilului ,Sindicatul Invatamantului Braila ,tocmai pe baza acestui contract de vanzare- cumparare ,a reusit sa reintre in posesia cladirii de la     Intreprinderea     Cinematografica .    La      apus ,imobilul se invecina cu proprietatea lui Damian Popescu ,care ocupa exact spatiul cunoscut de braileni drept „Casa Armatei ” . In anii ’40 aici era fieraria /rotaria lui Damian Popescu ,ardelean de    origine .   In    1946 ,cladirea i-a fost rechizitionata ,trecand la Frontul Plugarilor care a mentinut profilul magazinului .La 18 martie 1959 imobilul a fost trecut la Ministerul Fortelor Armate .





De ce Braila?

30 05 2013

Am preluat din mers proiectul „Braila ,capitala culturala europeana in 2021” . La inceput am crezut ca este o gluma. Apoi mi-am zis : De ce  nu ?

Nu voi vorbi despre istoria acestei localitati. Nu cu ea vom castiga competitia .

braila

Vreau doar sa reamintesc ca avem un oras vechi ,de sfarsit de secol XIX ,conservat aproape in intregime.Celebrele hrube ale Brailei sunt ,inca, in perfecta stare. Suntem port la Dunare . Avem doua rezervatii senzationale langa noi : Insula Mica si Muntii Macinului . Avem un teatru cu o trupa de actori foarte talentati si  un muzeu restaurat de curand . Intr-un cuvant : avem baza.

braila noastra

E putin ,pentru moment . Dar e mai mult decat nimic. Merita sa sustinem acest demers pentru a nu lasa orasul sa moara de tot. Avem nevoie sa fim cunoscuti in Europa si sa fim vizitati de cat mai multi turisti.

Braila ,capitala culturala europeana 2021 ,este un proiect perfect realizabil . Castigurile ar fi evidente pe toate planurile …





Partidul National Liberal-o istorie seculara

8 12 2012

Istoria Partidului Naţional Liberal

 

Începuturi  Partidul Naţional Liberal (P.N.L.) – partid creat în ianuarie-martie 1875, cu prilejul închegării coaliției grupărilor liberale „Coaliția de la Mazar-Pașa” (după numele musulman al englezului Stephen Bartlett Lakeman, în casa căruia a avut prima consfătuire), punându-se bazele Partidului Liberal, al cărui nucleu l-a format gruparea liberală-radicală, constituită în 1861, și căruia, în 1867, i s-au raliat liberalii din jurul lui Mihail Kogălniceanu se consolidează definitiv în timpul guvernării liberale din perioada 1876-1888 (cea mai lungă guvernare de partid din istoria Regatului României), devenind cel mai puternic partid politic din țară, și cel mai mult timp la guvernare (1867-1868, 1876-1888, 1895-1899, 1901-1904, 1907-1910, 1914-1917, 1918, 1922-1926, 1927, 1933-1937).

Mari înfăptuiri   Cu o bază socială extrem de diversă, reprezentativă pentru cele mai diferite categorii sociale și având în frunte reprezentanţi ai familiei Brătianu (cu excepția anilor 1892-1909 şi 1930-1933), P.N.L. va juca un rol determinant în cristalizarea, consolidarea și modernizarea structurilor social-economice și politice ale societății românești, în proclamarea independenței de stat a României (1877-1878), iar în anii Primului Război Mondial în pregătirea diplomatică și politică a înfăptuirii Marii Uniri (1918); după aceea, mai ales în răstimpul guvernării (1922-1926), va avea un rol însemnat în punerea bazelor noilor structuri ale statului român și ale noului regim social-politic postbelic.

Frământări şi disidenţe   De-a lungul istoriei sale, P.N.L. cunoaște, mai ales între 1880 și 1908, numeroase frământări, în sânul lui manifestându-se mai multe disidenţe (gruparea liberal-radicalilor – C.A. Rosetti; gruparea liberalilor de stânga – P.S. Aurelian; gruparea liberalilor tineri – „Oculta”). După 1930 partidul traversează iarăși o perioadă de tensiuni şi frământări, soldate cu crearea unor grupări politice (gruparea liberalilor „bătrâni” – I.G. Duca, gruparea liberalilor „tineri” – Gh. Tătărescu și gruparea liberalilor „georgiști” – Gh. Brătianu), interzis la 30 martie 1938, în urma decretului regal de dizolvare a partidelor politice, va continua să activeze prin liderii săi până în anul 1944. În noiembrie 1947, în condițiile reprimării partidelor politice, conducerea P.N.L. anunță încetarea activității politice a tuturor organizațiilor liberale.

Un nou început   În decembrie 1989, un Comitet de inițiativă, constituit din 12 persoane vechi membri ai partidului, a reluat activitatea oficială a P.N.L., consfinţită prin decizia civilă a Tribunalului Municipal București din 15 mart. 1990. P.N.L. a făcut parte, prin trei reprezentanţi, din Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (C.P.U.N.) creat la 9 februarie 1990, ca organ legislativ şi al puterii de stat pentru conducerea ţării până la alegerile parlamentare şi prezidențiale din 20 mai 1990.

La 31 martie 1990, are loc primul Congres al partidului, care adoptă Statutul, Programul și alege conducerea: preşedinte Radu Câmpeanu. Continuator al gândirii liberale, în programe se regăsesc idei ca: restructurarea şi dezvoltarea economiei, în care statul să aibă un rol subsidiar, garantarea proprietăţii private, privatizarea treptată a unităţilor economice, stimularea iniţiativei individuale, dezvoltarea şi consolidarea clasei de mijloc, separaţia puterilor în stat, respectarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale omului şi ale cetăţeanului, libertatea de exprimare şi a presei, garantarea libertăţii tuturor cultelor religioase, respectarea drepturilor minorităţilor naționale, reintroducerea şi garantarea libertăţii sindicale şi a dreptului de grevă etc.

PNL - presedinti

Evoluţia după 1990   La alegerile parlamentare (20 mai 1990), P.N.L. a obţinut 29 de mandate de deputaţi şi 10 de senatori, iar candidatul la preşedenţie al P.N.L., Radu Câmpeanu, a obținut locul doi, cu 10,64% din voturi. Ca urmare a neînţelegerilor dintre vechii liberali şi grupul tinerilor liberali se produce prima sciziune (12 iulie 1990), ultimii, excluşi din P.N.L., înfiinţează Partidul Liberal-Aripa Tânără; la 18 octombrie 1990, Partidul Socialist Liberal (Nicolae Cerveni) fuzionează cu P.N.L., până în aprilie 1992, când o parte din membrii acestei formaţiuni politice s-au retras din partid, întemeind P.N.L. – Convenția Democratică (P.N.L.-C.D.) reprezentând, de fapt, a doua sciziune în partid.

P.N.L. a participat, alături de alte partide politice, la constituirea Convenției Naţionale pentru Instaurarea Democrației (C.N.I.D.), transformată (26 noiembrie 1991) în Convenția Democratică din România (C.D.R.).

În guvernul Theodor Stolojan (1-16 octombrie 1991, 16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992), P.N.L.a deţinut două ministere şi un secretariat de stat la Ministerul Afacerilor Externe. La alegerile locale (9 februarie 1992), P.N.L. a obţinut 14 mandate de primar, 576 de consilieri locali şi 30 de consilieri judeţeni, dar la alegerile parlamentare, P.N.L (care părăsise C.D.R. la 11 aprilie 1992), candidând pe liste proprii, nu a reușit să treacă pragul electoral de 3%, necesar intrării în Parlament.

În aceste condiții, se constituie în sânul partidului Grupul de Reformă Morală și Politică vizând schimbări în conducerea P.N.L.; excluşi din P.N.L. (2 decembrie 1992), membrii Grupului formează (21 februarie 1993) împreună cu P.N.L.-A.T. şi cu o grupare desprinsă din P.N.L.-C.D. Partidul Liberal 1993 (PL ’93). Congresul de la Braşov (26-27 febr. 1993) hotărăște fuziunea cu Noul Partid Liberal (grupare desprinsă din P.N.L.-A.T.); Mircea Ionescu-Quintus preia funcţia de preşedinte, înlocuindu-l pe Radu Câmpeanu. Președintele P.N.L., M. Ionescu-Quintus face publică (3 decembrie 1993) hotărârea Biroului Permanent al partidului ca Radu Câmpeanu să fie „decăzut” din toate funcţiile de partid, pentru încălcarea statutului partidului și a conduitei liberale, prin nerespectarea de către acesta a deciziei luate la Congresul din 26-27 februarie 1993 de înlocuire a sa din funcţia de președinte al P.N.L. La București şi Brașov sunt convocate două congrese (5 februarie 1994) ale celor două aripi din P.N.L. (conduse de R. Câmpeanu şi respectiv M. Ionescu-Quintus), care se consideră fiecare reprezentantă legitimă a partidului. Tribunalul Municipal Bucureşti decide (21 octombrie 1994) că aripa Ionescu-Quintus este reprezentanta legală a P.N.L. Gruparea liberală Radu Câmpeanu constituie un nou partid (9 mai 1995), denumit Partidul Naţional Liberal (Câmpeanu). P.N.L. (Quintus) reintegrează partidul în C.D.R. (20 dec. 1994), pe listele căruia va candida la alegerile locale (iunie 1996) şi parlamentare (3 noiembrie 1996), reuşind să obţină 23 de mandate în Camera Deputaţilor şi 17 în Senat. În guvernul de coaliție C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R., codus de Victor Ciorbea, a deţinut cinci ministere, iar în cele conduse de Radu Vasile şi Mugurel Isărescu trei ministere şi secretariatul general al guvernului.

În aprilie 1997, P.N.L. a absorbit P.N.L. – C.D. (Al. Popovici), iar după Congresul din 16-17 mai 1997, care aduce unele modificări la Statut, adoptă un nou program şi se reînfiinţează funcţie de vicepreşedinte, ocupată de Valeriu Stoica; are loc fuziunea, prin absorbţie, a Partidului Alianței Civice (28 martie 1998) şi a Partidului Liberal (7 septembrie 1998). După mai multe tratative cu P.N.Ț.-C.D. privind modificarea Statului Alianţei, cât șş a condiţiilor de participare la alegerile locale şi parlamentare,P.N.L. se autosuspendă din C.D.R. În aceste condiţii participă pe liste proprii în alegerile locale (iunie 2000), obţinând 8,50% din numărul mandatelor pentru primari, 10,02 pentru consilieri locali şi 9,31% pentru consilieri judeţeni; la alegerile parlamentare (26 noiembrie 2000) a obţinut 30 de mandate de deputaţi şi 13 de senatori; candidatul partidului pentru președenţie, Theodor Stolojan s-a plasat pe locul trei, cu 11,78% din voturi. În turul doi al prezidenţialelor din 10 decembrie, unde s-au confruntat Ion Iliescu şi Vadim Tudor, P.N.L. a recomandat electoratului să voteze „împotriva extremismului”. După analizarea rezultatelor alegerilor (2 decembrie) P.N.L. a semnat (27 decembrie 2000) cu P.S.D.R. un protocol de susţinere a guvernului minoritar Adrian Năstase şi de colaborare pe probleme specifice (protocolul a fost reziliat la 18 aprilie 2001, P.N.L. asumându-şi în totalitate rolul de partid de opoziţie).

Congresul P.N.L. (17-18 febr. 2001) alege ca preşedinte al partidului pe Valeriu Stoica (în urma retragerii lui Mircea Ionescu-Quintus), modifică Statutul (în sensul acordării filialelor teritoriale a dreptului de veto asupra listelor electorale pentru Parlament şi a ordinii candidaţilor înscrişi pe liste) şi adoptă un nou Program. La 19 ianuarie 2002 are loc congresul de unificare, prin absorbţie, a partidului Alianţa pentru România (Ap.R.), Teodor Meleșcanu devenind vicepreşedinte al P.N.L. Preşedintele Valeriu Stoica, învinovăţit de o mare parte a membrilor Biroului Permanent Central de o oarecare lipsă de popularitate a partidului, renunţă (11 iulie 2002) de a mai candida la Congresul Extraordinar (24-25 august 2002), recomandând pe Theodor Stolojan, care este ales preşedinte, cu o majoritate covârşitoare de voturi faţă de contracandidatul său Ludovic Orban. Congresul adoptă un nou statut şi un nou program, care pune accentul pe coeziunea P.N.L. şi eficientizarea activităţii sale.

Pentru realizarea unei opoziții eficiente, la 6 şi, respectiv, 11 februarie 2003, sunt semnate protocoale de colaborare între grupurile parlamentare P.N.L.-P.D. din Camera Deputaților şi Senat. În paralel,P.N.L. a început negocieri de fuziune cu Uniunea Forţelor de Dreapta şi P.N.L. (Câmpeanu). La 18 aprilie 2003 are loc Congresul extraordinar al P.N.L., care a hotărât fuziunea prin absorbţie a partidului Uniunea Forţelor de Dreapta. Congresul extraordinar al P.N.L. (27 sept. 2003) aprobă, în unanimitate, fuziunea prin absorbţie a P.N.L.-Câmpeanu; Radu Câmpeanu este numit de către Congres preşedinte fondator al P.N.L.-1990.

La 28 septembrie 2003 au loc, simultan, congresele P.N.L. şi P.D. de adoptare a „Alianţei pentru Dreptate şi Adevăr”, P.N.L.-P.D., care şi-a propus: consolidarea statului de drept, garantarea și respectarea proprietății private, realizarea unei economii de piaţă funcţionale, stimularea spiritului demersurilor pentru integrarea României în structurile euro-atlantice. Membru al Internaţionalei Liberale (din martie 1999).

Președinţi: Ion C. Brătianu (1875-1891; până în 1882-1883, împreună cu C.A. Rosetti), Dumitru C.Brătianu (1891-1892), Dimitrie A. Sturdza (1892-1909), Ion I.C. Brătianu (1909-1927), Vintilă I.C. Brătianu (1927-1930), Ion Gh. Duca (1930-1933), Constantin I.C. Brătianu (1934-1947), Radu Anton Câmpeanu (1990-1993), Mircea Ionescu-Quintus (1993-2001), Valeriu Stoica (2001-2002), Theodor Stolojan (2002-2004), Călin Popescu Tăriceanu (2004-2009), George Crin Laurenţiu Antonescu (2009-).

Editează publicaţiile: „Românul” (1866-1884); „Voinţa naţională” (1884-1914); „Viitorul” (1914-1945; 1990-1992); „Liberalul” (1946-1947; 1990-1991).

sursa -DICTIONAR ENCICLOPEDIC








Secretele Zeilor

de Claudiu-Gilian Chircu

Earth 4 All Web Magazine

Ancient Mysteries, Healing, Science & News