Istoria vinului

21 11 2012

Cultura viţei de vie şi producția vinului având o istorie de aproape 7000 de ani. Cele mai vechi dovezi arheologice plasează începuturile acestor îndeletniciri în Mesopotamia antică și mai apoi în regiunile Georgiei, Armeniei și Iranului de astăzi. Vechii egipteni își înregistrau recolta de struguri pe pereții mormintelor și chiar își înmormântau faraonii împreună cu sticle de vin pentru ca aceștia să își poată distra oaspeții în viața de apoi. În Grecia antică, vinul era considerat o băutură de elită iar romanii l-au inclus in dieta lor, determinând astfel aparitia și dezvoltarea industriei vinului. Vinul era prezent la sărbători, la ceremonii religioase, ca medicament sau ca antiseptic şi, nu în ultimul rând, ca aliment furnizor de elemente nutritive. După căderea Romei, vinul a continuat să fie produs în Imperiul Bizantin, în estul Mediteranei. S-a răspândit spre est în Asia Centrală, de-a lungul Drumului Mătăsii, fiind cunoscut în China din secolul opt. Răspândirea islamului diminuează în mare măsură industria vinului din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. În Evul Mediu, în Europa, mănăstirile şi catedralele deţineau în jurul lor importante suprafeţe cu viţă de vie pe care călugării le cultivau și produceau vinul, atât pentru ritualul religios cât şi pentru vânzare. În timpul Renașterii, apare cererea pentru vinurile bune sub aspect calitativ şi al prezentării estetice și în Franța, la Bordeaux, demarează cercetările pentru producerea unor noi tipuri de vinuri, printr-o selecţie mai atentă, vinificare riguroasă și învechire în pivniţă. Cu toate acestea, în anul 1860, apare în Franţa flagelul “filoxerei” care distruge majoritatea viilor din Europa. Remedierea se găseşte abia după aproape 40 de ani, când se grefează soiurile de viţă de vie pe port-altoi American, imun la filoxeră. În secolul XX, consumul de vin din Europa înregistrează creşteri importante, mai ales după primul şi al doilea război mondial, perioadă în care cultura viţei de vie se extinde considerabil și în ţările din “lumea nouă”: Statele Unite, Australia, Africa de Sud şi Noua Zeelandă. Astăzi vinificația este o industrie la nivel mondial, cu multe țări ale lumii producătoare de vin, cu o suprafață globală de 7,5 milioane de hectare de viță de vie, cu o producţie anuală de cca 250 de milioane de hectolitri și cu un consum pe măsură, cuprins între 235 şi 245 milioane de hectolitri.

Zeca lucruri de știut despre vin:

1. Numele “vin” vine din sanscrită de la cuvântul “vena” care înseamnă “a iubi”. “Venus”, numele zeiței dragostei, are aceleași origini.

2. Vinul este considerat mai complex decât plasma sanguină având mai multe componente organice decât aceasta.

3. Femeilor romane nu le era permis să bea vin, soții având libertatea de a divorța sau chiar ucide în cazul în care acestea încălcau regula.

4. Parfumul vinului tânar este cunoscut sub numele de “aromă” în timp ce al unui vin matur este cunoscut ca “buchet”.

5. Orașul german Speyer, este locul unde a fost descoperită cea mai veche sticlă de vin. Recipientul datează din anul 325 d.Hr., a fost găsită într-un sarcofag roman și în prezent poate fi vazută la Muzeul German de Istorie din Pfalz.

6. Cel mai mare consum de vin se înregistrează în orașele din California, Florida și New York, SUA.

7. Cel mai mare producător de plută pentru dopuri este Portugalia. Primul tirbușon a fost inventat în jurul anului 1850.

8. Specialiștii spun că băutul vinului în mod regulat ne ajută să ne menținem în formă și sănătoși. Consumul moderat de vin reduce riscul de boli gingivale, Alzheimer, accidentele vasculare cerebrale și boli de inimă.

9. Vinul nu trebuie păstrat în bucătările, pentru că este foarte cald și, prin urmare, nu este un loc ideal pentru a-l stoca. Nici frigiderul nu este un locul potrivit pentru a stoca vinuri, deoarece nici temperaturile prea scăzute, nu sunt indicate.

10. Uniunea Europeană a decis că orice vin spumant produs în afara Franței, nu poate fi etichetat ca “Șampanie”. 

sursa: stelian-tanase.ro

 





Criza la romani in statistici

20 11 2012

În ultimii trei ani au dispărut peste 100.000 de firme, iar supravieţuitoarele obţin profituri pe jumătate faţă de cele din 2008, având cu 560.000 de salariaţi mai puţin.

Performanţele anului 2008 n-au mai fost atinse de companiile româneşti nici după un an de la ieşirea oficială din recesiune, arată datele privind activitatea întreprinderilor în 2011 comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică.
Dacă în 2008 România avea 534.525 de firme în care lucrau 4,41 milioane de salariaţi, acum mai funcţionează doar 430.608 firme cu doar 3,8 milioane de salariaţi. Investiţiile acestora au scăzut de la 144 la 143,3 miliarde de lei, iar profiturile s-au înjumătăţit. Totalul profiturilor obţinute în 2008 era de 32,5 miliarde de lei, pentru ca în 2011 suma să scadă la 15,6 miliarde de lei. Cât despre valoarea adăugată, aceasta a scăzut de la 222,9 miliarde de lei la 213,2 miliarde de lei. Doar cifra de afaceri a crescut uşor, de la 958 la 1.006 miliarde de lei.

Câştigăm o zecime din cât investim

Din investiţii de 143 de miliarde de lei au rezultat profituri de doar 15 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că firmele au un grad de productivitate extrem de redus, iar acest randament a scăzut puternic faţă de cel din 2008 (32,5 miliarde de lei la investiţii de 144 de miliarde). Şi profitul per angajat este semnificativ mai mic, scăzând de la 7.362 de lei/salariat în 2008 la 4.055 lei/salariat în 2011. Iată că teza potrivit căreia criza ar fi ridicat productivitatea muncii este contrazisă de statisticile oficiale.

Din 10 firme, una produce şi patru vând

Patru din 10 firme active din România au avut anul trecut comerţul ca activitate principală şi doar una era profilată pe producţia industrială. Potrivit INS, la sfârşitul anului trecut, în industrie erau active 49.715 societăţi (11,6% din totalul firmelor), în construcţii erau 43.503 societăţi (10,1%), în servicii – 172.290 (38,3%), iar în comerţ – 165.100 de firme, reprezentând 40% din total.
În schimb, companiile din sectorul industrial au deţinut în 2008 cea mai mare pondere în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi (36%, 1,3 milioane de angajaţi), urmate de cele din servicii (31%, 1,1 milioane). În comerţ erau anul trecut 857.445 de salariaţi, iar în construcţii – 418.202 persoane. De remarcat că în fiecare din aceste sectoare scăderea numărului de salariaţi din 2008 până în 2011 a fost de ordinul sutelor de mii de persoane.
Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost, în 2011, de 28 de salariaţi (27 în 2008), în timp ce în comerţ a fost de cinci salariaţi, la fel ca în 2008.

Ce e de facut?Vom vedea dupa alegeri.

 








Cabal in Kabul

Cabal in Kabul

Secretele Zeilor

de Claudiu-Gilian Chircu

Earth 4 All Web Magazine

Ancient Mysteries, Healing, Science & News