Povestea unuia din cei mai mari conducatori ,pe care i-a avut Imperiul Otoman ,sultanul Mehmet al II-lea poreclit Cuceritorul,incepe in anul 1451 d.Chr.A urmat la tron tatalui sau Murat al II-lea.Era o personalitate deosebita,mare admirator al lui Alexandru Macedon.
Prima lui dorinta a fost cucerirea Constantinopol-ului,capitala a ceea ce mai ramasese din Imperiul Bizantin.Neintelegerile ce le avea cu emirii din Asia Mica, l-au facut sa mai zaboveaca si sa-si arate la inceput dorinta de convietuire pasnica cu crestinii. Cand, insa, situatia din Anatolia s-a limpezit in favoarea sa, Mehmed a inceput sa-s puna in aplicare un plan bine chibzuit de asediere a celebrului oras.
Trebuia, in primul rind sa impiedice Capitala Bizantului de a mai fi aprovizionata cu oameni, munitii si alimente de puterile crestine. Dupa ce intervine in Moreea si in Albania, pentru a impiedica pe despotii bizantini, ca si pe Skanderberg sa vina in ajutorul Constantinopolului, Mehmed al II-lea purcede la blocada capitalei, prin ridicarea de fortificatii menite sa sugrume orice interventie care ar sosi pe drumul Bosforului. Dupa ce aceasta fortareata (Rumeli – Hisar), de pe tarmul european al Bosforului a fost terminata (august 1452), Mehmed al II-lea se apropia tot mai mult cu trupele sale de imprejurarile Constantinopolului.
La o interventie a lui Constantin al Xl-lea, care vroia sa-si apere compatriotii amenintati de ieniceri, Mehmed raspunde cu declararea razboiului.
In aprilie, Sultanul in fruntea unei puternice armate era langa zidurile orasului. Constantinopolul nu dispunea decat de citeva mii de osteni (cel mult 7000 – greci sl straini), pe cind turcii aveau contingente mult superioare. Dintre apuseni, doar Genova a ajutat efectiv Bizantul,cu un numar de 700 soldati, comandati de Giustiniani. Puterile crestine au intors capul. Regele Alfons al Neapolului, care avea un mare ascendent asupra papei, urmarea o politica proprie: recucerirea Constantinopolului pentru a se reconstitui un nou imperiu latino-grec. Iancu de Hunedoara a pus anumite conditii bazileului. Venetia era mai interesata sa-si vada adversara,Genoa ,la pamant. Imparatul imperiului Romano-German, Frederic al III-lea si regii mai indepartati din Occident, ocupati cu treburile lor proprii, au fost absenti. Astfel ca omparatul bizantin,Constantin al XI-lea Profiregenetul a trebuit sa se sprijine aproape numai pe propriile sale forte, putine la numar. Otomanii pe langa ca aveau o oaste inzecita, dispuneau de o putere de foc inedita pentru vremea respectiva, datorita in special unui tun de o marime neobisnuita, care a izbutit, la sfirsitul asediului, sa darame o portiune din zidurile de aparare ale orasului. Asaltul final s-a produs in ziua de 29 mai . Turcii, luptind cu indirjire, au izbutit sa patrunda in oras. Imparatul Constantin al Xl-lea a murit ca un viteaz in mijlocul ostirilor lui, dupa ce bravul genovez, Giustiniani, fusese grav ranit. Au urmat citeva zile de jafuri cunplite. Sf. Sofia fost luata de turci, ca si alte locasuri si transformate in geamie. Numarul celor ucisi, dar mai ales robiti, a fost foarte mare. Cucerirea Constatntinopolului nu a insemnat, insa sfirsitul luptelor. In 1456 Athena este si ea cucerita si Partenonul transformat, in geamie. Imperiul de Trapezunt cade in 1461. Belgradul a rezistat cu bravura pana in 1456 ,sub conducerea lui Iancu de Hunedoara(de altfel acesta va si muri in timpul asediului de ciuma ). Serbia, insa, este cucerita in intregime in 1459 si Bosnia in 1463. Pina la 1500 va veni rindul Albaniei sl altor teritorii de la Adriatica sa fie cucerite. Vor mai ramine insa citeva insule in Egeea si Mediterana . Imperiul Bizantin nu va mai exista ca oraganizare politica ,dar va continua sa dainuiasca sub aspectul sau cultural, spiritual si in deosebi eclesiastic. Patriarhia bizantina va continua sa existe si sub turci. In 1454, Mehmet Cuceritorul promoveaza ca patriarh, in scaunul care ramasese vacant, pe primul anti-unionist Ghenadie Schelarios, mare teolog, filosof si literat. Constantinopolul va ramine, veacuri de-a rindul centrul spiritual al ortodoxiei post-bizantine, care a influentat binefacator viata duhovniceasca si culturala a popoarelor ortodoxe din Balcani si rasaritul Europei. In special Rusia moscovita se face luptatoare pentru drepturile crestinilor in numele Bizantului, pe care socotea ca-l mosteneste(si mai crede cu tarie si azi). Aceasta mai ales dupa ce marele cneaz loan al III-lea, s-a casatorit cu fiica despotului Toma Paleologul (Sofia) si s-a considerat urmas al bazileilor bizantini, imprumutandu-le si stema acestora (vulturul cu doua capete).
Trebuie spus ca Occidentul nu a putut dormi linistit pana ce acest mare conducator nu a murit.În 1470, capturarea insulei Negroponte, important centru comercial venețian din zona continentală a Greciei, a provocat panică în întreaga Italie. În final, venețienii au acceptat să plătească sultanului un tribut anual substanțial. În anul 1480, flota lui Mahomed a cucerit portul Otranto din sudul Italiei. În 1472, a mobilizat întreaga sa armată de circa 100.000 de persoane și a învins forțele lui Uzun Hasan la Bashkent. Tratatul de pace care a urmat i-a acordat lui Mahomed controlul asupra întregii Anatolii până la râul Eufrat.
S-a stins din viata in 1481 ,realizand ,in cei 30 de ani de domnie,ce nu reusisera inaintasii lui in peste 100 de ani.Organizarea imperiului si mai ales a armatei a fost desavarsita sub conducerea lui.Trupele de elita ale ienicerilor nu aveau egal in acel moment fiind foarte disciplinati si credinciosi cauzei sultanului.La moartea sa statele din vestul Europei au rasuflat usurate.Era principalul inamic.
Aventura cunoasterii 
Lasă un comentariu